marți, 25 mai 2010

Plantele din flora spontană

Cu ani în urmă erau foarte cunoscute şi apreciate de toate popoarele pămȃntului ca alimente şi medicamente foarte valoroase. În ziua de azi sunt numite „buruieni“, cei mai mulţi dintre oameni nu le mai cunosc absolut deloc, sunt urâte şi combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia.
Într-adevar, o pajişte naturală nu arată aşa de ordonată şi de îngrijită ca un gazon englezesc! Dar pe de altă parte, un astfel de gazon este pentru milioanele de vieţuitoare, al căror mediu de viaţă îl reprezintă câmpiile şi pajiştile, doar un peisaj selenar în care acestea pur şi simplu nu mai pot supravieţui.
Iar din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontana in alimentaţia zilnica cad din ce in ce mai tare în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: “Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de planetele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă este foarte logic, că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele din flora spontană însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude, să le îngrijească sau să le asigure hrana necesară, corespunzătoare speciei respective. Şi probabil că acesta este motivul pentru care plantele din flora spontană au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.”
Pentru exemplificare, urmează un tabel care conţine valorile principaliilor nutrienţi  pentru câteva plante din flora spontană şi pentru anumite plante de cultură:

100g plante
conţin
Vit.A
µg
ß-Ca-
rotin
µg
B1
µg
B2
µg
C
mg
E
mg
K
mg
P
mg
Mg
mg
Ca
mg
Fe
mg
Pr.
g
H.
g
G.
g
Broccoli
143
864
90
170
115
0,62
373
82
24
105
1,30
3,30
2,51
0,20
Urzica
400
2400
200
150
175
0,80
400
120
40
200
3,14
5,50
4,80
0,70
Gulie
33
200
48
46
64
0,40
380
50
43
68
0,90
2,00
3,70
0,10
Creson
692
4150
90
170
51
1,00
276
64
34
180
3,14
1,60
2,03
0,30
Salata verde
240
1437
62
80
13
0,60
224
33
11
37
1,00
1,25
1,06
0,22
Păpădie
1317
7900
190
170
30
2,50
440
70
36
158
3,10
2,60
9,13
0,62
Cartof
1
5
110
47
17
0,05
411
50
20
6
0,40
2,04
14,81
0,11
Loboda
600
3600
90
160
35
1,50
400
35
65
100
2,70
2,20
3,00
0,30
Morcov
1574
7794
69
53
7
0,46
290
35
18
41
2,10
0,98
4,80
0,20
Catină
250
1500
30
210
450
0,50
133
9
30
42
0,44
1,40
5,20
7,10
Spanac
781
4687
110
230
52
1,37
633
55
58
126
4,10
2,52
0,55
0,30
Măcris
833
5000
65
160
47
1,90
362
71
41
54
8,50
2,30
2,00
0,40
Varza albă
12
72
40
30
46
1,70
208
28
23
46
0,50
1,37
4,16
0,20
Sursa: Reteaua germana de informare si consiliere nutritionala (www.ernaehrung.de)
A,B1,B2,C,E=vitamine, Ka=Potasiu,P=Fosfor, Mg=Magneziu,Ca=Calciu,Fe=Fier;Pr=proteine, H.=hidrocarburi,G=grasimi

Aceste date vorbesc de la sine, este clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da nici o atenţie!
Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de metode şi procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se prin aceasta drastic valoarea nutritivă, devenind de fapt prin toate aceste manipulari chiar foarte dăunatoare sănătăţii!
Plantele din flora spontană au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor si ne-au demonstrat mereu ca sunt practic imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze, fără probleme, pe o perioadă atât de îndelungată de timp.
Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în natura înconjurătoare, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?

4 comentarii:

  1. Adevar graiesti! Multa lume a uitat sau nu cunoaste beneficiile terapeutice ale plantelor din flora spontana. Eu incerc sa culeg aceste plante si sa le folosesc in alimentatia mea. In legatura cu comentariul tau despre gradina: da, am plantat salata in jardiniere si o duce foarte bine! Si nu numai salata...cam toate plantutele mele din ghivece o duc bine si ma bucur enorm si totodata ma minunez zi de zi de miracolele naturii! Sper sa reusesti si tu cu gradina, ar fi pacat de atata spatiu si sa nu fie folosit din cauza melcilor! Poate exista anumite plante care indeparteaza melcii din gradina, trebuie sa te interesezi... Multa bafta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga mea, este totul fara speranta la miliardele de melci (e vorba de Lymax, melcii fara cochilie)care sunt aici, am incercat f. multe, singura solutie care mi-a ramas, este sa trec, ca tine, salata pe balcon si din gradina sa culeg frunzele de papadie, stevie, loboda sau ce lasa melcii in pace. Bravo tie, ma bucur ca si tu folosesti plantele din flora spontana, pe www.formul-as.ro sunt articole f. interesante pe tema asta (multe de Ovidiu Bojor un om deosebit, unul dintre cei mai mari specialisti EUROPENI in domeniu), cred ca o sa-ti placa!

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu tocmai am pus la uscat sunatoare, coada soricelului, menta si...petale de trandafir!
    Ahh, si coada calului si salvie!

    Si bunicul meu a fost un pasionat al plantelor medicinale,am aflat ca organiza cu scoala, excursii in padurile din jurul satului. Tin minte ca bunica avea in fata casei un covor plin de galbenele si coada soricelului!

    RăspundețiȘtergere
  4. Bravo, Gospodina de Criza! In ce zona stateau bunicii tai? Mai traieste bunicul?

    RăspundețiȘtergere