vineri, 13 aprilie 2012

Pesto de urzici. Sau de leurda. Sau de usturoita. Sau cel mai bine, un pesto facut din ce verdeturi va plac voua cel mai mult!

Am scris reteta pe Facebook si a avut mare succes, asa ca m-am gandit sa o scriu mai pe larg si aici.
Este o reteta foarte simpla si rapida, deosebit de ieftina si de gustoasa, toti cei care au incercat-o au fost incantati, mai ales ca fiecare a putut sa aduca usor modificari adaptate gustului propriu.


Retete de primǎvarǎ  din bucǎtǎria fǎrǎ foc

Pesto de urzici. Sau de leurdǎ. Sau de usturoiţǎ. Sau de spanac. Sau.....

O reţetǎ foarte simplǎ, ieftinǎ, rapidǎ şi gustoasǎ, care poate fi modificatǎ foarte bine dupǎ gustul personal. Profitaţi acum neapǎrat de bogǎţiile primǎverii, încercaţi sǎ consumaţi cat mai multe plante din flora spontanǎ, ele vǎ vor umple “rezervoarele” de vitamine şi minerale, golite de iarna grea care tocmai a trecut.
Ingrediente pentru 1-2 porţii:
- 2 mâini bune de urzici (sau de leurdǎ, usturoiţǎ, stevie, spanac sau alte verdeţuri de la piaţǎ), care se toacǎ fin sau se mǎrunţesc în mixer;
- 2-3 linguri de seminţe  de floarea soarelui (sau alte seminţe sau nuci, reţeta de pesto tradiţionalǎ este pe bazǎ de seminţe de pin) mǎcinate (se ajusteazǎ cantitatea în funcţie  de consistenţǎ: daca iese prea moale se pun mai multe seminţe mǎcinate, daca din contra este prea tare, se mai adaugǎ puţinǎ apǎ sau zeamǎ de lǎmaie);
- 5-6 cǎţei de usturoi pisaţi  foarte bine cu ceva sare şi amestecaţi cu puţinǎ apǎ (dacǎ puneţi leurdǎ, nu mai puneţi şi  usturoi);
- 1-2 linguri de ulei.

Modul de preparare
Se amestecǎ toate ingredientele pânǎ se obţin textura şi aspectul unui pesto "normal". Fotografiile cred cǎ sunt cea mai bunǎ "explicaţie"!
Se poate servi pe pâine sau pe felii de roşii, castraveţi, gulie, morcovi, ţelinǎ, cu paste, ş.a.m.d.
Poftǎ mare!

Linguritele sunt facute de fiul meu la scoala Waldorf, este singura scoala la care mai exista lucrul manual si atelier de mestesugarit (sunt foarte importante pentru dezvoltarea anumitor conexiuni nervoase, dar aduc de fapt numai avantaje in dezvoltarea echilibrata a copiilor!!!). Eu imi amintesc si acum cu mare placere de orele de lucru manual din scoala generala, iar lucrurile pe care le-am invatat atunci, mi-au folosit toata viata si-mi folosesc enorm si in prezent.


 Rosii umplute cu pesto de urzici:

Fotografie
 Photo:
John Patrick Platzer
 
Photo: Tatiana Parniakova
 

sâmbătă, 7 aprilie 2012

Brigitte Rondholz - dupa 20 de ani ....de raw vegan

Despre Brigitte Rondholz, vice-presedinta Aliantei pentru Sanatate din Germania, am scris deja de mai multe ori, ea a fost, este  si va ramane in continuare pentru mine unul dintre cele mai bune exemple,  reale si "palpabile", ca toata teoria despre hrana vie, nu este doar simpla vorbarie, ci este o teorie a carei corectitudine este in primul rand demonstrata practic (deci NU numai prin studii stiintifice de mare anvergura, platite de cine stie cine  - caci daca este un interes financiar la mijloc, cum mai poate fi vorba de obiectivitate 100%??),   de foarte multi oameni, care au reusit sa traiasca cu regimul natral de viata cu hrana vie de-a lungul a mai multor decenii. Va spun sincer, ca si eu mi-as dori tare mult sa fiu la 60 de ani la fel de "bine" ca Brigitte, sa am si eu parte de o sanatate deplina, care sa-mi permita astfel sa ma pot bucura de viata in general, si de copiii si de nepotii mei in special.
Mi-au placut foarte mult cuvintele pe care le-a spus Brigitte la Congresul Aliantei pentru Sanatate din vara anului 2011: "Eu nu va promit o tinerete vesnica, lipsita de riduri si de par alb, dar va garantez, ca veti reusi cu totii, cu ajutorul hranei vii vegane, sa ramaneti, chiar si la varste inaintate, flexibili si mobili, la un nivel fizic deosebit de bun, pastrandu-va in acelasi timp insa si prospetimea psihica si sufleteasca!"  
La Targul Rohvolution, Speyer 2011 (Brigitte si-a prezentat cartea nou aparuta "Urkost -Besser essen, besser leben") - eu citind in planul doi - Foto Veronica
Doua "veterane" ale Aliantei pentru Sanatate: Brigitte, 60 ani, 4 copii (cea de-a patra fiica este crescuta de la inceput raw vegan, are 18 ani si este o fata deosebita, foarte frumoasa si inteligenta), raw vegan de peste 20 de ani si Mimi, 43 ani, 2 copii, raw vegan de peste 5 ani

Si pentru ca imaginile "spun" adesea mai mult decat mii de cuvinte, mai jos fotografii cu Brigitte (preluate cu acordul autoarei de pe site-ul ei www.urkostmitbrigitte.de, multumesc Brigitte!), si din tinerete, dar  si actuale.


Brigitte la 36 de ani

Brigitte la 60 de ani, dupa 20 de ani de Urkost (hrana vie vegana cu multe plante din flora spontana)


Asa cum cometeaza ea insasi,  cu multa autoironie fotografia: "matroana Brigitte la infloritoarea varsta de numai 36 de ani".










Si alte fotografii actuale:







Brigitte face foarte mult sport, caci fara miscare fizica nu se poate atinge o sanatate deplina, mancarea nu este nici pe departe totul!!


Brigitte mananca foarte simplu, nu pregateste nimic, nu consuma sare, ulei, otet, etc.





Alte "meniuri":




 

 
Brigitte subliniaza cu fiecare ocazie - caci a fost din pacate  atacata masiv, de nenumarate ori, datorita faptului ca a permis accesul publicului larg la viata sa personala - ca nu se prezinta asa in Internet sau in presa  pentru a se lauda, ci doar pentru a arata ca se poate. Poti sa ai 60 de ani si sa fii mai tanar si mai sanatos decat un om de 30 de ani, totul este posibil, pentru cel care VREA. Si daca ea a putut, noi de ce nu am putea la randul nostru?
Si poate ca exemplul Brigittei ii va pune putini pe ganduri si pe cei care au facut experiente negative cu hrana vegana (chiar si in Romania) si care au concluzionat pripit (cateodata chiar si dupa nici un an de experienta!!) ca veganismul nu functioneaza in practica, ca poate greseala  nu se gaseste de fapt in veganism,  ci mai degraba in modul lor personal de abordare a hranei vegane!
Eu personal ii sunt Brigittei foarte recunoscatoare, pe mine m-a ajutat enorm faptul ca am avut posibilitatea sa aflu atatea despre experienta ei, am putut astfel sa invatat foarte multe de la ea. Si de aceea, incerc acum sa dau si eu la randul meu mai departe comorile primite in "dar" de la toti acesti oameni minunati, care au adus incredibil de multa "lumina" in viata mea.

marți, 3 aprilie 2012

Papadia si cateva retete simple cu plante din flora spontana

Despre papadie m-am gandit de asemenea ca ar fi inutil sa scriu, acum insa cred ca este mai bine daca totusi voi scrie.
Maria Treben recomanda cu mare caldura o cura anuala de primavara de dezintoxicare cu frunze de leurda, papadie si urzici. De la papadie (Taraxacum officinale) se mananca iar absolut tot: radacina, tulpinele, funzele si florile. Pentru cei pentru care frunzele si radacina sunt poate prea amare (asa par la inceput, dar dupa un timp se vor obisnui papilele gustative cu gustul si nu mai sunt asa de amare - eu mananc tot timpul anului papadie, nu numai primavara, cand frunzele sunt intr-adevar  cel mai putin amare!), incercati cu incredere  florile, sunt sigura ca veti fi surprinsi de gustul neasteptat de bun! Si mai multe vitamine si minerale nu o sa gasiti nicaieri, asa ca nu mai pierdeti timpul si aduceti-va soarele in farfurie:


Alte retete simple cu plante din flora spontana:
http://hrana-vie.blogspot.com/2011/04/crema-de-avocado-simpla-sau-cum.html
http://hrana-vie.blogspot.com/2011/04/integrarea-plantelor-din-flora-spontana.html
http://hrana-vie.blogspot.com/2011/04/salate-salate-salate.html
http://hrana-vie.blogspot.com/2010/06/micul-dejun-preferat.html
http://hrana-vie.blogspot.com/2010/09/smoothie-cu-fragi-si-plante-din-flora.html
O salata cu varza, morcovi si hrisca

O masa de pranz cat se poate simpla, dar gustoasa si satioasa.....

Cand plecam pe coclauri, imi iau mereu la mine ceva de mancare, de exemplu salata de linte si "ierburi"


Alta salata de linte
In cartea " Flori comestibile" de Maria Ivascu, veti descoperi o multitudine de flori comestibile (de la zambile si pana la bujor - ati stiut asa ceva pana acum?), preferatele mele insa raman florile toporasilor si ale papadiilor.
Pentru familia mea care stramba cam mult din nas, nu mai comentez in niciun chip si fel, nu mai tin "prelegeri" despre sanatate la masa, le pun pur si simplu in toate supele, dupa ce am stins focul, alaturi de patrunjel si frunze de urzici, leurda si papadie. Pana acum nu s-a prins si nu s-a plans nimeni....